În anul 1864 Mănăstirea Pasărea este vizitată de însuşi Domnitorul Cuza, care dăruieşte o candelă de argint şi îngăduie să se deschidă în incintă o şcoală primară pentru copiii din satele învecinate şi surorile din mănăstire şi să se înfiinţeze un spital cu 12 paturi, întreţinut de Eforia Spitalelor Civile.
În anul 1875, în noaptea de 13 spre 14 noiembrie, mănăstirea este jefuită de tâlhari înarmaţi cu puşti şi pistoale, care i-au bătut cu bestialitate pe preoţi, chiar în Sfântul Altar, şi pe una din călugăriţe. Aceştia au prădat fără cruţare obiecte de preţ în valoare de 18300 lei, o parte infimă dintre acestea fiind recuperate ulterior.
În anul 1916 sunt aduse la Pasărea 30 de bătrâne care se aflau într-un azil din Bucureşti, întrucât localul respectiv a fost transformat în spital pentru răniţii ce erau aduşi de pe front.În anii ocupaţiei germane, maicile de la Pasărea sunt din nou prădate, de data aceasta de alimente şi furaje, şi de două clopote de bronz ce cântăreau 1068 kg.
Mănăstirea are ca hram „Sfânta Treime” la biserica mare și „Adormirea Maicii Domnului” la biserica din cimitir și se poate lăuda cu o bogată colecție de artă veche bisericească: icoane, ceramică, broderii, precum și mulaje în ghips aparținând sculptorului G. D. Anghel – cel care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Roman – și care și-a trăit aici ultimii ani ai vieții, fiind înmormântat în cimitirul mănăstirii.
Cea mai de preț comoară a mănăstirii o reprezintă racla cu părți din Sfintele Moaște ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina și Sfântului Mercurie!
