Dacă va fi aprobat de ţările UE, plafonul ar fi disponibil timp de un an, de la 1 ianuarie. Acesta ar intra în vigoare doar dacă contractul ar depăşi acest nivel şi, în acelaşi timp, diferenţa dintre plafon şi preţul global al gazelor naturale lichefiate (GNL) depăşeşte 55 de euro timp 10 zile de tranzacţionare consecutive, a adăugat Simson.
De-a lungul lunilor de dezbatere cu privire la modul de abordare a creşterii preţurilor gazelor cauzată de invazia Ucrainei de către producătorul de energie rus, cei care s-au opus ideii de plafonare a preţurilor au spus că aceasta ar putea duce la creşterea consumului, îngreunarea achiziţiilor şi declanşarea unor riscuri legale legate de la contractele existente.Simson a spus că mecanismul a fost ”proiectat cu atenţie pentru a fi eficient, fără a pune în pericol securitatea aprovizionării, funcţionarea pieţelor energetice din UE şi stabilitatea financiară”.
Ea a mai spus că nu este o intervenţie de reglementare pentru a stabili piaţa de gaze la un nivel artificial scăzut. Mai degrabăeste ”un mecanism de ultimă instanţă pentru a preveni şi, dacă va fi necesar, de a aborda episoadele de preţuri excesive ale gazelor care nu sunt în conformitate cu tendinţele globale ale preţurilor”.
Un diplomat din grupul care susţine plafononul a spus că se aşteptau la o limită inferioară de aproximativ 150-180 de euro pe megawat oră (MWh) şi ca plafonul să fie activat de mai multe ori într-un an.”În caz contrar, vom avea un plafon pe hârtie care, în practică, nu va intra niciodată în vigoare”, a spus diplomatul implicat în negocierile UE.