Înainte de invazia rusă în Ucraina, porumbul ucrainean lua drumul spre porturile de la Marea Neagră, Odesa și Mikolaiv, pentru a ajunge de acolo pe piețele din Asia și Europa. Acum însă, cu porturile blocate din cauza războiului, grâul și celelalte cereale din cele două țări beligerante stau grămadă în silozuri și doar un mic procent din ceea ce era destinat exportului înainte de război mai părăsește acum regiunea, fiind transportat pe calea ferată prin România și Polonia.
Potrivit Departamentului Agriculturii din SUA, doar 30% din culturile de iarnă sunt de calitate foarte bună și excelentă. Aceasta este cea mai scăzută rată înregistrată în această perioadă a anului în ultimele trei decenii.
Ucraina este una dintre primele țări din lume la exporturile de grâu, cereale și ulei de floarea-soarelui. Înainte de război exporta cel puțin 5 milioane de tone de cereale pe lună, dar de la începutul războiului abia dacă a exportat 500.000 de tone, ceea ce, conform Ministerului Agriculturii din Ucraina, echivalează cu o pierdere de venituri de 1,5 miliarde de dolari. Țările în curs de dezvoltare, precum India, se grăbesc să umple acest gol, schimbându-și politica tradițională de a păstra cantități uriașe de cereale stocate în silozurile proprii și intrând pe piața globală de export prin furnizarea unor cantități record către întreaga Asie.
Aprovizionarea de la furnizori alternativi vine cu tarife mai mari, timpi de transport mai mari, dar și diferențe de calitate, iar rezultatul este o accelerare și mai mare a inflației la prețurile alimentelor.
