La nici 20 de kilometri de Bucureşti, lângă Pădurea Pustnicul, se află Mănăstirea Pasărea, monument istoric şi de artă întemeiat în secolul al XIX-lea la iniţiativa stareţului Mănăstirii Cernica de la acea vreme, Arhimandritul Timotei, şi în timpul domniei lui Caragea Vodă (1754 – 1844). Aflat la confluenţa pârâului Pasărea cu Şindriliţa, mănăstirea s-a înfiinţat ca aşezământ monahal de călugăriţe, locul ales fiind tocmai potrivit pentru nevoinţele lor ascetice.
Mănăstirea are ca hram „Sfânta Treime” la biserica mare și „Adormirea Maicii Domnului” la biserica din cimitir și se poate lăuda cu o bogată colecție de artă veche bisericească: icoane, ceramică, broderii, precum și mulaje în ghips aparținând sculptorului G. D. Anghel – cel care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Roman – și care și-a trăit aici ultimii ani ai vieții, fiind înmormântat în cimitirul mănăstirii.
Un lucru inedit întâlnit aici, şi rămas pentru multă vreme departe de urechile credincioşilor, îl reprezintă un osuar aflat într-o galerie sub cimitir, în care sunt găzduite rămăşiţele pământeşti ale maicilor care au vieţuit aici de-a lungul timpului.
Însă cea mai de preț comoară a mănăstirii o reprezintă racla cu părți din Sfintele Moaște ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina și Sfântului Mercurie.
