„S-a observat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condiţiile încetinirii creşterii acestuia, mai ales în 2024, pe fondul ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, al evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii generate de prelungirea războiului din Ucraina, compensate doar parţial ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu scăderea ratei inflaţiei“, susţine BNR în minuta aferentă şedinţei de politică monetară din 10 mai.
BNR susţine că a observat că „dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a încetinit şi mai evident descreşterea în martie, reducându-se doar marginal faţă de luna anterioară, la 10,2%, în condiţiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei, inclusiv pe fondul reducerii aportului programelor guvernamentale de sprijin, a fost acompaniată de accentuarea uşoară a trendului ascendent al variaţiei deosebit de înalte a creditului în valută.“
Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să descrească relativ alert, ajungând la 67,8% în martie, de la 68,3% în februarie.Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii boardului BNR au arătat că, în contextul inflaţiei şi al costurilor încă ridicate, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, creşterea economică este aşteptată să decelereze în 2023 şi în 2024, dar mai modest pe ansamblul perioadei decât s-a anticipat anterior, în condiţiile evoluţiei robuste din semestrul II 2022 şi ale accelerării atragerii de fonduri europene, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU.
BNR mai consideră că la creşterea economică va continua să contribuie consistent şi formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să scadă semnificativ în 2023 şi să crească uşor în 2024, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condiţiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene, într-un mediu intern şi extern marcat însă de incertitudini şi costuri încă ridicate, precum şi de condiţii financiare înăsprite.
avorabile asupra riscului asociat pieţelor financiare din regiune.“
Prin urmare, rata anuală a inflaţiei va coborî probabil la nivelul de o cifră în următorul trimestru şi la 7,1% în decembrie 2023, faţă de 7% în proiecţia precedentă, iar apoi se va reduce la 4,2% în decembrie 2024, la fel ca în prognoza anterioară, şi la 3,9% în martie 2025, rămânând uşor deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei.
„S-a observat că descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, al căror impact dezinflaţionist este aşteptat să crească progresiv în următoarele trimestre şi să afecteze puternic evoluţia componentelor exogene ale IPC, dar şi dinamica inflaţiei de bază într-o oarecare măsură. Principalele influenţe sunt anticipate să decurgă din efecte de bază dezinflaţioniste şi din corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri inclusiv ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros, precum şi din ameliorarea considerabilă a funcţionării lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare, cărora li se alătură impactul prezumat al actualei configuraţii a schemelor de plafonare a preţurilor la energie“, mai explică BNR.
