Aşezată în mijlocul peninsulei ce se avântă îndrăzneţ în apele lacului Căldăruşani şi înconjurată de renumitul codru al Vlăsiei, altădată loc de refugiu al haiducilor şi băjenarilor, Mănăstirea Căldăruşani îşi trage numele de la configuraţia terenului ce seamănă cu o căldăruşă. Numele îi apare menţionat pentru prima dată într-un hrisov din 4 decembrie 1593, emis de cancelaria lui Mihai Viteazul şi face referire la un sat ce există aici.
Mănăstirea a fost proiectată ca o cetate fortificată, cu ziduri crenelate şi turnuri întărite de contraforţi, această puternică fortificaţie conferindu-i un rol strategic şi militar, verificat în decursul nenumăratelor invazii otomane din Ţara Românească.
Biserica are un plan treflat, cu abside laterale şi trei turle, una deasupra naosului şi două deasupra pronaosului și se înrudeşte din punct de vedere arhitectural cu bisericile Mănăstirilor Dealu şi Curtea de Argeş. Împodobită cu un bogat repertoriu iconografic, biserica a fost pictată în tehnica fresco în 1638 şi 1775, fiind reparată în anul 1817 de călugării pictori din mănăstire, în 1915 de Dimitrie Belizarie, iar în 1942, de Cantini şi Ioan Musceleanu.
Astăzi obştea monahală numără aproape 40 de vieţuitori ce se ostenesc sub ascultarea Arhimandritului Lavrentie Gâţă, locaşul trecând printr-o etapă de recuperare a vechilor proprietăţi şi de reaşezare a vieţii monahale pe făgaşul tradiţiei autentice.
Mănăstirea Căldărușani este un obiectiv turistic pe care nu trebuie să îl ratați!