În fiecare an, pe 24 iunie, România sărbătorește Ziua Universală a Iei. Este o zi dedicată celei mai cunoscute piese din costumul tradițional românesc. Inițiativa a fost lansată în 2013 de comunitatea online „La Blouse Roumaine”. Din 2022, ziua a devenit sărbătoare recunoscută oficial în România. Astfel, o simplă idee pornită pe internet s-a transformat într-o sărbătoare a identității naționale. Ea este marcată azi deopotrivă în țară și în diaspora.
De ce se sărbătorește pe 24 iunie
Data nu a fost aleasă întâmplător. Pe 24 iunie, calendarul popular marchează Sânzienele, una dintre cele mai importante sărbători ale verii. Aceasta este legată de soare, de natură în plină floare și de tradițiile satului. Suprapunerea celor două sărbători nu este o coincidență. Ia era purtată în zilele de sărbătoare, așa că se leagă firesc de această zi. Comunitățile rurale celebrau de secole, în această perioadă, lumina și rodnicia.
Numele inspirat de un tablou celebru
Comunitatea care a lansat sărbătoarea și-a luat numele de la o pictură celebră. Este vorba despre „La Blouse Roumaine”, realizată de Henri Matisse în 1940. Unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XX a ales să imortalizeze ia românească. Acest lucru spune mult despre forța vizuală și eleganța acestei piese. Marile case de modă s-au inspirat și ele din motivele tradiționale. Ia a depășit de mult granițele satului și a devenit un simbol recunoscut în întreaga lume.
Ce reprezintă ia în cultura românească
Ia este piesa emblematică a portului popular românesc. Ea a însoțit momentele importante din viața comunităților — de la sărbători și hore, până la nunți. Era croită din pânză albă de in, cânepă sau bumbac și brodată cu motive specifice. Ia nu era doar o haină, ci o adevărată carte de identitate. După model, culori și broderie se putea ști din ce regiune provine purtătoarea. Tot de aici se afla dacă era fată sau femeie măritată și care îi era statutul în comunitate.
Limbajul ascuns al modelelor și culorilor
Valoarea iei stă în bogăția simbolurilor pe care le poartă. Motivele cusute nu erau alese la întâmplare. Ele transmiteau mesaje despre belșug, protecție, dragoste sau apartenență. Un element esențial este altița, broderia densă de pe umăr. Aceasta este considerată „semnătura” fiecărei zone. Astfel, fiecare regiune și-a pus amprenta asupra acestei creații. Nu există două ii absolut identice.
Recunoaștere internațională la nivelul UNESCO
Valoarea iei a fost confirmată și pe plan internațional. În 2022, arta cămășii tradiționale cu altiță a primit o recunoaștere importantă. Ea a fost înscrisă pe Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității, sub egida UNESCO. Este un element de patrimoniu împărtășit de România și Republica Moldova. Această recunoaștere a așezat ia alături de cele mai prețuite tradiții ale lumii. Ea a confirmat ceea ce românii știau de generații: vorbim despre o moștenire de o valoare excepțională.
O tradiție vie, care continuă să inspire
De Ziua Universală a Iei, celebrăm o tradiție care nu rămâne închisă în muzee. O regăsim purtată cu mândrie la evenimente oficiale și la festivaluri. Apare și în creațiile designerilor contemporani. Tot mai mulți tineri redescoperă valoarea autenticului și o poartă cu drag. Ia păstrează vie legătura dintre trecut și prezent. Ea rămâne un simbol al identității și al valorilor culturale românești. Este o moștenire pe care o transmitem mai departe, exact așa cum am primit-o.
